Meciul dintre România și Danemarca, care a fost disputat pe ClujArena, s-a încheiat 0-0. Foarte mulți dintre comentatori s-au grăbit să spună că acest rezultat de egalitate echivalează cu un dezastru și că șansele de calificare ale României au fost irosite. Drept urmare, au cerut demisia selecționerului României, Cristoph Daum. Dar oare așa stau lucrurile? E dracul atât de negru?
Nu cred. Și aceasta pentru că, în realitate, lucrurile stau altfel.
Participarea la Campionatul European de anul trecut a fost maxima performanță a unei echipe de strânsură. Anul trecut, atât putea să dea fotbalul românesc. Eșecul suferit cu Albania este consecința a două decenii și jumătate de fraudă în fotbalul românesc.
În campania pentru calificarea la Cupa Mondială din Rusia, premisele erau aceleași. Doar că, după Europeanul din 2016, a crescut exponențial numărul jucătorilor români care evoluează în străinătate. Desigur, nu în cele mai tari campionate și nu la Barcelona, Real Madrid, Manchester United sau Liverpool. Ci în Belgia, de exemplu. Este important faptul că acești jucători au ocazia să evolueze în aerul mai puțin viciat din Liga I și pot să revină la echipa națională cu o altfel de mentalitate. Desigur, această mentalitate nu se schimbă peste noapte.
Acest lucru, conjugat cu numirea lui Cristoph Daum pe banca Naționalei, poate duce la schimbarea modul în care funcționează fotbalul românesc l nivel de reprezentativă. Bineînțeles, Cristoph Daum nu poate schimba lucrurile instantaneu, pentru că nu are o baghetă magică. Viitorul unei echipe naționale trebuie construit cu migală și în timp.
De aceea, este nedrept să spunem că România ar fi pierdut șansele la calificare în meciul cu Danemarca de la Cluj. Șanse încă există. Nu mari, dar există, iar fotbalul este jucat pe teren, nu la casele de pariuri.
Apoi, egalul cu Kazahstan este mult mai greu de digerat decât egalul cu Danemarca. Dacă la egalul cu Kazahstan puteam fi revoltați că am pierdut două puncte, cu Danemarca putem spune că am câștigat unul. Nimeni nu cred că se poate lăuda că Danemarca ar fi victimă sigură. Nici Spania, nici Italia, nici Franța, nici Anglia. De aceea, egalul de pe ClujArena trebuie tratat exact așa cum este: un rezultat care nici nu poate bucura peste măsură, dar nici ca un eșec teribil.
Iar viitorul echipei naționale de fotbal nu trebuie să fie privit nici cu optimism exagerat, nici cu pesimism distrugător. Ci cu credința că, dacă fotbaliștii vor munci serios și cu perseverență, rezultatele vor apărea în maximum doi-trei ani. Și aceasta pentru că România nu a dus niciodată lipsă de talente. Ci de răbdarea de a aștepta roadele muncii depuse.
Claudiu Pădurean
